DRUMUL – MITUL JERTFEI

Mitul “este o istorie sacra, un eveniment primordial care a avut loc la inceputul timpului” Mircea Eliade. In creatia literara romaneasca se pot identifica patru mituri fundamentale: mitul zburatorului, mitul estetic, al jertfei creatiei - Mesterul Manole, mitul transhumantei - Miorita si mitul etnogenezei -Traian si Dochia.Mitul zburatorului este sursa de inspiratie pentru poeme precum “Calin (file din poveste)” si “Luceafarul” creatii ale marelui nostru poet Mihai Eminescu. Potrivit folclorului Zburatorul este o semidivinitate erotica, un demon frumos, “un Eros adolescent”. In literatura romana Zburatorul ia forma ideala a iubitului.Pentru Mesterul Manole iubirea este sacrificata pe altarul creatiei eterne.
” Monastirea Argesului ” a aparut in volumul ,, Poezii poporare ale romanilor” publicat deVasile Alecsandri in 1852.
Textul are la baza un motiv cu o larga arie de raspandire, motivul zidirii creatoare, atestat in variante neogrecesti, albaneze, bulgaresti, sarbesti si maghiare.
Balada se structureaza pe opt motive importante: motivul zidului parasit, motivul surparii zidurilor, motivul visului, motivul femeii destinate zidirii, motivul zidirii treptate, motivul conflictului feudal, motivul lui Icar, motivul fantanii.
„Negru-Voda” , voievodul din balada romaneasca, doreste sa lase mostenire neamului sau un monument de arta si un lacas de cult inegalabil ca valoare. Eroul din balada „Monastirea Argesului” - constructorul acestui edificiu face un sacrificiu tot atat de mare ca si forta inzestrarii lui spirituale. El isi sacrifica sotia si copilul pentru vesnicia operei sale arhitectonice, zidindu-i intr-unul din peretii monumentului. Ana, personajul baladei „Monastirea Argesului”, nu se opune hotararii sotului ei deoarece starile sufletesti prin care trece Manole nu justifica viata omului fara actul creatiei artistice.
Sacrificiul nu se opreste aici. La randul lor, Mesterul Manole si ceilalti noua mesteri mari din balada zidirii sunt sacrificati pentru a garanta unicitatea operei.
Mesajul baladei este ca pentru artist, mai presus de iubire, de familie, de perpetuarea numelui, se afla idealul propus si munca istovitoare prin care il va duce la capat. Omul de exceptie este obsedat sa infaptuiasca o opera durabila inainte de a se pierde in infinit, sa lase un semn memorabil al trecerii lui prin lume.
Legenda romaneasca va fi prezentata in format multimedia cu prilejul concertului de jazz. Se vor putea asculta, cu acest prilej, vechi balade, ce fac parte din patrimonial cultural romanesc, sursa de inspiratie actuala pentru numerosi creatori si interpreti.